Enterocolita

      Enterocolita este o afectiune a tractului digestiv, din ce in ce mai frecventa, atat la adulti, cat si la copii. Aceasta este o afectiune provocata in principal de bacterii, ciuperci sau virusuri si se transmite pe cale virala.

Se manifesta in general prin diaree, voma si crampe abdominale.

Enterocolita – Simptome

Tipul şi severitatea simptomelor depind de tipul şi cantitatea microorganismelor sau toxinelor ingerate, precum şi de rezistenţa individuală.

  • Debutul este de obicei brusc – unori dramatic  – cu pierderea apetitului, greaţă sau vomă. Pacienţii prezintă zgomote intestinale puternice şi uneori crampe abdominale.
  • Diareea, însă, este simptomul cel mai frecvent întâlnit în caz de enterocolită, şi poate fi însoţită de eliminarea vizibilă de sânge şi mucus odată cu materiile fecale.
  • De asemenea, meteorismul, balonarea, febra, starea generală de rău, durerile musculare şi epuizarea extremă se numără printre manifestările enterocolitei.
  • Episoadele de vomă şi diaree severă pot conduce la o deshidratare marcată, care are drept consecinţă stări de slăbiciune, scăderea frecvenţei episoadelor de urinare, gura uscată şi plânsul fără lacrimi (în cazul copiilor mici).

Enterocolita – Cauze

Enterecolita se transmite atat pe cale virala, cat si prin ingerarea de alimente infectate. Infectia se transmite de la o persoana la alta daca aceasta a contractat infectia si nu s-a spalat pe maini.

Infecţiile care produc enterocolita pot fi transmise de la o persoană la alta(contact interpersonal), în special dacă o persoană care are diaree nu se spală bine pe mâini după ce a avut scaun.
Infecţia unei persoane se poate produce şi în urma ingestiei de alimente sau apă care au fost contaminate cu materii fecale infectate.

Majorotatea alimentelor pot fi contaminate cu bacterii şi produc enterocolită dacă nu sunt preparate termic sau pasteurizate corespunzător.

Apa contaminată este ingerată uneori în moduri neobişnuite, de exemplu prin înotul într-o piscină contaminată de materii fecale eliminate de o persoană infectată. În unele cazuri, infecţia este dobândită în urma contactului cu animale purtătoare ale microorganismului infecţios.

Enterocolita – Diagnostic

Diagnosticul este uşor de stabilit pe baza simptomelor, însă determinarea cauzei bolii se poate dovedi dificilă. Uneori şi alţi membri ai familiei sau colegi de serviciu au prezentat recent simptome similare. Alteori enterocolita pare a fi produsă de ingestia unor alimente contaminate sau insuficient preparate termic.

Călătoriile efectuate recent, în special în anumite ţări, pot de asemenea să ofere indicii referitoare la cauza bolii.

Dacă simptomele sunt severe sau persistă peste 48 de ore, se pot examina în laborator mostre de materii fecale pentru a se stabili prezenţa de globule albe şi bacterii, virusuri sau paraziţi. Rareori, în încercarea de a descoperi cauza se pot analiza în laborator mostre prelevate din lichidul de vomă, alimente sau sânge.

Dacă simptomele persită mai mult de câteva zile, poate fi necesară examinarea intestinului gros prin colonoscopie pentru a se stabili dacă persoana suferă de un alt tip de boală, cum ar fi colita ulcerativă.

Enterocolita – Prevenţie

Deoarece majoritatea infecţiilor care produc enterocolită se transmite de la o persoană la alta, în special prin contact direct sau indirect cu materii fecale infectate, spălarea corectă pe mâini după fiecare scaun – folosind apă şi săpun – este cel mai eficace mod de prevenire.

Pentru prevenirea infecţiilor transmise pe cale alimentară, carnea şi ouăle ar trebui preparate termic corespunzător, iar ceea ce rămâne după masă ar trebui refrigerat cât mai repede. La sugari, o modalitate simplă şi eficace de prevenire o reprezintă alăptarea la sân, însă mama trebuie să aibă grijă la alimentaţie.

Prevenirea enterocolitei este posibilă prin respectarea regulilor de igienă individuală: spălatul mâinilor cu apă şi săpun înaintea oricărei mese, spălarea eficientă a alimentelor care se consumă neprelucrate termic, spălarea şi dezinfectarea tacâmurilor, veselei, prin utilizarea numai a apei provenite din surse sigure, necontaminate, iar când acest lucru nu este posibil, a apei fierte şi răcite ori a apei minerale îmbuteliată corespunzător.

Enterocolita nu se trateaza cu antibiotic. In primul rand se bea foarte multa apa pentru a corecta pierderea de lichid. Se recomanda consumul de lichide fara zahar, apa plata sau zeama de orez. Utila este si consumarea de saruri de rehidratare, care se gasesc in farmacii.

Pentru calmarea durerilor abdominale se pot utiliza antispastice (numai la recomandarea medicului), aplicatii de caldura pe abdomen.

Varsaturile pot fi amelioarate cu Emetiral, Torecan, Metoclopramid, dar numai la indicatia medicului si in dozaj corespunzator.

De asemenea, se recomanda un regim alimentar adecvat, bazat pe orez fiert, branza proaspata, supa de zarzavat strecurata, carne fiarta.

Sunt excluse legumele si fructele crude, lactatele si prajelile. Regimul trebuie mentinut 2 – 3 zile dupa disparitia simptomelor.

Enterocolita – Tratament

Nu întotdeauna tratamentul cauzei, adică eradicarea agentului infecţios cu ajutorul antibioticelor este indicată.
Diareea provocată de virusuri nu răspunde la tratamentele antibiotice!

În plus, utilizarea neraţională a antibioticelor duce la perturbarea florei intestinale normale nepatogene sau determină selecţionarea unor tulpini microbiene rezistente la antibiotice.

Pe prim plan în tratamentul enterocolitelor este corectarea pierderilor de lichide şi electroliti. Aceasta se realizează prin consumul de lichide – ceaiuri neîndulcite, apă minerală (plată), zeamă de orez, supă de morcovi. Utilă este adăugarea sărurilor de rehidratare care se găsesc în farmacii, în pliculeţe cu dozaj corespunzător.

Pentru calmarea durerilor abdominale se pot utiliza antispastice (numai la recomandarea medicului), aplicaţii de căldură pe abdomen.

Vărsăturile pot fi combătute cu medicamente de tipul Emetiral, Torecan, Metoclopramid, dar numai la indicaţia medicului şi în dozaj corespunzator.

De cele mai multe ori, cu un regim alimentar adecvat, enterocolitele se vindecă în câteva zile. Regimul alimentar este bazat pe orez fiert, brânză proaspătă, mere rase, supă de zarzavat strecurată, carne fiartă.

Sunt excluse legumele şi fructele crude, lactatele şi prăjelile. Regimul trebuie mentinut 2 – 3 zile după disparitia simptomelor.

Pe măsură ce simptomele se ameliorează, pacientul poate începe să mănânce alimente cu acţiune blândă asupra sistemului digestiv, cum ar fi cereale, banane, orez, marmeladă şi pâine prăjită.

Antibioticele sunt utilizate in unele cazuri de enterocolite bacteriene : dizenteria bacteriana, gastroenterite cu Salmonella, cu risc de bacteriemie si localizari extraintestinale, forme care nu raspund la dieta si la medicatia simptomatica, forme recidivante, enterocolite ale sugarului, cu coproculturi pozitive.

Totodată sunt recomandate în enterocolite ale copiilor din colectivitati, enterocolite ale personalului din sectoarele cu risc epidemiologic crescut si enterocolite cu febra persistenta.

Administrarea de antibiotice se face numai la indicaţia medicului. Antibioticul recomandat, doza zilnica, durata tratamentului, diferă în funcţie de etiologia enterocolitei, gravitatea bolii, vârsta pacientului.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *