Hipoglicemia

Hipoglicemia reprezintă scăderea glicemiei sub 50 mg/dl asociată cu simptome caracteristice care dispar după administrarea de glucoză. În cazul hipoglicemiei este important să cunoaştem:

– condiţiile de apariţie;

– manifestările clinice şi probele de laborator;

– prevenirea şi tratamentul.

Responsabilităţi

Medicul: – stabileşte diagnosticul de hipoglicemie;

– stabileşte planul terapeutic.

Asistentul medical:

– recunoaşte semnele hipoglicemiei şi identifică cauzele/,

– acordă primul ajutor în caz de hipoglicemie, conform protocoalelor existente şi aplică planul terapeutic;

– supraveghează şi îngrijeşte pacientul.

Îngrijirea pacientului cu hipoglicemie

a) Recunoaşterea semnelor şi simptomelor hipoglicemiei

Semne şi simptome determinate de reacţia sistemului nervos simpatic:

– transpiraţii, piele umedă şi rece;

– palpitaţii;

– tremurături;

– respiraţie accelerată

– creşterea tensiunii arteriale;

– nelinişte;

– paloare;

– greaţă uneori.

Semne şi simptome de neuroglicopenie:

– foamea;

– astenia;

– senzaţia de cap greu;

– cefalee (frontală şi retroorbitară);

– slăbiciune musculară;

– comportament agresiv, tulburări de comportament;

– stare de confuzie;

– amorţeli (parastezii la buze, limbă, uneori la degetele mâinilor);

– tulburări de vedere (vedere dublă, în ceaţă);

– convulsii;

– deficit motor;

– comă, deces.

Observații

Atrag atenţia anturajului:

– paloarea;

– transpiraţiile;

– tulburări de comportament;

– tremurăturile;

– contracţiile;

– dezorientarea;

– confuzia;

– coma.

b) Identificarea cauzelor hipoglicemiei

– excesul de insulină;

– lipsa hidrocarbonatelor sau ingestia insuficientă;

– neadaptarea dozei de insulină la efort sau lipsa consumului suplimentar de glucide;

– doza de insulină inadecvată repartizată pe mese;

– administrarea unor medicamente.

c) Aplicarea planului terapeutic şi combaterea hipoglicemiei în conformitate cu protocoalele de îngrijire şi de momentul apariţiei semnelor şi simptomelor

Dacă glicemia are variaţii de 50-70 mg/dl are simptome discrete şi apar cu puţin timp înaintea mesei sau gustării:

– se oferă pacientului sau se sfătuieşte să ia 10 gr de glucide sub formă de tablete de glucoză sau zahăr/suc de fructe;

– se aşteaptă 10-15 minute, apoi se serveşte masa sau gustarea programată.

Daca hipoglicemia apare noaptea:

– se administrează 10-15 g glucoză sau zahăr;

– se continuă supravegherea atentă a pacientului;

Dacă glicemia scade sub 50 mg/dl cu stare de conştienţă păstrată

– se administrează oral 10-20gr glucoza sau zahăr dizolvate în apă şi se va repeta la nevoie;

– hidrocarbonatele rapid absorbite care se administrează în hipoglicemie sunt în ordinea preferinţei: tablete de glucoză, zahăr, sucuri de fructe îndulcite cu zahăr, băuturi răcoritoare cu zahăr (pepsi, coca-cola, fanta);

– la 15-20 minute, se măsoară glicemia şi, dacă nu s-a restabilit, se repetă procedura până la rezolvarea episodului hipoglicemic;

Dacă pacientul diabetic cu hipoglicemie este confuz, apatic, prezintă lentoare în mişcări şi vorbire:

– este supravegheat permanent de persoanele din anturaj;

– se va aplica tratamentul indicat: administrarea de glucoză sau glucagon.

Dacă pacientul prezintă trismus, nu poate deschide gura, soluţia de glucoză sau zahăr se introduce în spatiul dintre obraz si arcadele dentare când pacientul are reflex de deglutiţie – absenţa reflexului de deglutiţie reclamă administrarea de urgenţă a tratamentului injectabil cu glucagon sau glucoză.

– se foloseşte soluţie de glucoză 10-20% care se injectează strict intravenos de către o asistentă medicală sub supravegherea unui medic.

Administrarea glucagonului – poate fi făcută intramuscular în cadranul supero-extern fesier;

– glucagonul (fiola de 1mg) trebuie să fie în termen de valabilitate, se păstrează în frigider;

– fiola de glucagon este însoţită de flaconul cu solvent şi seringă adecvată;

– se introduce aer în flaconul cu solvent;

– se aspiră solventul și se transferă în flaconul cu glucagon;

– se agită blând până se dizolvă;

– se aspiră soluţia;

– se injectează.

d) Supravegherea şi educaţia pacientului

Pacientul va fi instruit cum poate preveni hipoglicemia:

– să-şi noteze într-un carnet simptomele care au avertizat hipoglicemia;

– să discute cu medicul cauzele hipoglicemiei care poate modifica schema de tratament;

– să-şi testeze glicemia pentru o anumită perioadă de timp după hipoglicemie;

– să aibă permanent asupra lui tablete de glucoză sau zahăr şi să consume când apar semne de hipoglicemie;

– se evită alimentele grase – dacă dimineaţa sunt semne de neuroglicopenie, se cercetează glicemia în timpul nopţii;

– să consume un supliment de glucide atunci când face un efort fizic susţinut;

– se ia o gustare mai târziu seara pentru a preveni hipoglicemia nocturnă;

– să schimbe locul injectării pentru evitarea lipodistrofiei hipertrofice care împiedica absorbţia insulinei;

– să-şi controleze glicemia când se urcă la volan sau pe bicicletă şi să înceteze să conducă la cel mai mic semn de hipoglicemie.

Pacientul trebuie atenţionat că hipoglicemiile severe şi prelungite pot conduce la afectarea ireversibilă a sistemului nervos.