Infectiile virale ale cailor respiratorii superioare (IACRS)

      Viroza respiratorie

        Raceala este o infectie acuta virala usoara si autolimitata a tractului respirator superioar (nas, gat) care determina simptome variabile de tip stranut, nas infundat, secretii nazale, gat iritat, febra mica si dureri de cap. Raceala este o afectiune des intalnita in tara noastra in special in sezonul rece.
Viroza respiratorie se regaseste si sub denumirea de IACRS- infectie acuta a cailor aeriene superioare.

Infectiile virale ale cailor respiratorii superioare (IACRS) sunt infectii virale autolimitate, simptomele cele mai des intalnite fiind stranutul, obstuctia nazala, rinoreea, usturimea in gat, tusea, febra, durerile de cap, durerile musculare si astenia fizica.

IACRS sunt cauzate de peste 100 de serotipuri ale rhinovirusului, dar si de adenovirusuri, virusuri gripale si paragripale.

Simptome de viroza respiratorie

Perioada de incubatie (de la momentul contaminarii pana la aparitia infectiei) este de 24-72 ore. Simptomele apar ca urmare a raspunsului imun al organismului impotriva infectiei.

Simptomele variaza de la persoana la alta, dar cele mai frecvente sunt simptomele de rinita (inflamatia mucoasei nasului) cu nas infundat, stranut si secretii nazale care apar in primele zile. Tabloul clinic include uneori si dureri in gat (cu durata scurta), dureri de cap, conjunctivita -ochi rosii, fara febra in cazul adultilor (febra apare la copii).

Rareori apare si tuse in a patra sau a cincea zi cand simptomele nazale sunt aproape disparute. Secretiile nazale uneori devin purulente (de culoare galben-verzui) in absenta unei suprainfectii bacteriene si semnifica infectarea sinusurilor. Examenul clinic nu evidentiaza modificari in pofida disconfortului subiectiv al pacientului. Durata racelii este in medie de o saptamana, desi in 25% din cazuri se poate prelungi pana la 2 saptamani (ex. in caz de imunitate scazuta)

La sugari si copilul mic simptomele pot fi mai prelungite si mai acute, deoarece imunitatea lor este mai scazuta (maturarea sistemului imunitar se produce spre varsta de 8-10 ani). Intre ziua a 2-a si a 4-a de la debut , simptomele ating un varf al evolutiei, urmand sa descreasca intre ziua a 10-a si a 14-a. La unii copii, tusea poate persista, cu frecventa mai redusa, 3-4 saptamani.

La copilul mare si adolescent, evolutia IACRS este de aproximativ 7 zile, dar poate fi mai lunga la cei cu boli cronice pulmonare, ca de exemplu astmul  bronsic si la fumatori.

Viroza respiratorie:

In majoritatea cazurilor, racelile sunt usoare si dureaza 3- 7 zile, desi unele persoane pot continua sa aiba simptome (tuse, stranut, nas infundat) pana la 2 saptamani. Unele virusuri respiratorii pot deprima sistemul imunitar sau pot leza tractul respirator facilitand aparitiei unei noi infectii virale (cu un alt virus) sau infectii bacteriene rezultand complicatii de tipul:

– Sinuzita acuta: este cea mai frecventa complicatie si de obicei este cauzata de virusuri, mult mai rar de suprainfectie bacteriana, simptomele fiind comune: secretii nazale cu pierderea mirosului, dureri la nivelul fetei sau al dintilor, presiune in urechi

– Otita medie acuta: presupune inflamatia urechii medii (din spatele timpanului) datorita comunicarii faringelui cu urechea printr-un canal numit trompa lui Eustachio

– Infectii de tract respirator inferior (trahee, bronhii): bronsita acuta, pneumonie, exacerbari de astm bronsic, hiperreactivitate bronsica, tuse convulsiva (magareasca).

– Bronsita acuta: este generata cel mai frecvent de catre virusul sincitial respirator care afecteaza copii, varstnici si persoanele cu imunitate scazuta.
– Pneumonie: febra, tuse persistenta si modificari tipice pe radiografie

– Multe exacerbari de astm bronsic (cca 40%) sunt declansate de viroze de cai respiratorii superioare pe primul loc fiind rhinovirusul.

– Hiperreactivitatea bronsica: rhinovirusul induce modificari de reactivitate la nivelul cailor aeriene inferioare (ingustarea bronhiilor) cu tuse persitenta, fenomene care dispar dupa cca 4 saptamani. Persistenta acestor modificari mai mult de 4- 6 saptamani orienteaza diagnosticul catre un astm bronsic la debut.

 Tusea convulsiva: suprainfectie cu bacteria pertussis cu episoade paroxistice de tuse

Spalarea mainilor este un mod esential si extrem de eficient pentru a preveni raspandirea infectiei. Spalarea mainilor se face cu apa si sapun timp de 15-30 secunde, acordand o atentie deosebita unghiilor, spatiului dintre degete si la nivelul incheieturilor, cu clatirea ulterioara a mainilor si utilizarea unui prosop personal. Produsele pe baza de alcool sunt o alternativă buna pentru dezinfectarea mainilor.

Solutia trebuie intinsa pe toata suprafata mainilor, degetelor si incheieturilor pana se usuca. Solutiile dezinfectante destinate mainilor se pot folosi in mod repetat, fara a irita pielea sau a-si pierde eficacitatea. De asemenea, mainile trebuie spalate inainte de a gati si a servi alimente, dupa mersul la baie, dupa tuse, suflarea nasului sau stranut in palma.

Daca se vine in contact direct cu persoane bolnave, atunci trebuie evitata atingerea ochilor, nasului sau gurii cu mainile contaminate cu secretii. In plus, este indicata utilizarea de servetele pentru a acoperi nasul si gura in caz de stranut sau tuse, cu aruncarea imediata a servetelelor si spalarea mainilor. Strunutul sau tusea pe maneca de la haine (la interiorul cotului ) reprezinta alte modalitati de a retine saliva si secretiile si de a nu contamina mâinile. Stranutul si tusea fara acoperirea gurii pot raspandi infectia persoanelor din apropiere.

Conduita terapeutica (tratament)

Nu exista un tratament specific pentru virozele respiratorii. Tratamentul are rolul sa amelioreze simptomele, dar nu scurteaza sau vindeca raceala.

Nu se utilizeaza antibiotice, doarece nu actioneaza pe virusuri, iar reactiile secundare sunt mai mari dacat beneficiile. Antibioticele se folosesc doar atunci cand se constata suprainfectie bacteriana. Raceala trece si fara tratament, dar exista situatii cand simptomele au o durata mai mare de cca 2 saptamani si necesita tratare.

– Congestie nazala: medicamente cu rol decongestionant (care contin pseudoefedrina) si antihistaminice (ex difenhidramina), dar si inhalatoare nazale cu ipratropium bromid sau oximetazolina, ultima nu mai mult de 3 zile – risc de agravare a congestiei nazale.
– Dureri de cap si de gat: antiinflamatoare de tip acetaminophen, naproxen, ibuprofen
– Tuse: expectorante- guaiafenezina sau antitusive- dextrometorfan in functie de tipul tusei
– Alternative terapeutice: incalzirea si umidificarea aerului din locuinta.

Tratamentul infectiilor virale respiratorii necomplicate include mentinerea unui nivel crescut de hidratare cu ingestia de lichide calde (ceai, supa de pui – iar la copilul mare este benefica supa de oase), desfundarea nasului (suflarea narilor alternativ, nu ambele deodata), pozitionarea sugarului si copilului mic cu capul mai sus, spalaturi nazale cu solutie salina (instilatii cu seringa sau pipeta la sugar si copilul mic) si spray-uri nazale la copilul mare. Umidifierea atmosferei si nebulizari cu solutie salina sunt, de asemenea, masuri eficiente. Nu se recomanda, indeosebi la copilul mic, inhalatii cu vapori calzi, care pot declansa vasodilatatia mucoasei nazale, inclusiv arsuri.

Febra

Febra este unul dintre simptomele care ingrijoreaza cel mai frecvent familia. Disconfortul general produs de febra determina agitatie sau somnolenta, lipsa apetitului, dureri abdominale sau cefalee. Folosirea antitermicelor este indicata in dozele potrivite greutatii si varstei copilului. Medicatia trebuie insotita de hidratare, impachetari, umidifierea atmosferei si temperatura mediului ambiant potrivita.

Tusea

Tusea este un alt simptom care ingrijoreaza familia. Tusea tulbura atat somnul copilului, cat si pe cel al membrilor familiei, scade performantele diurne ale copilului (care este iritat si are un apetit redus). Acest simptom este un raspuns fiziologic la iritatia si inflamatia cailor respiratorii si rolul sau este de a elimina secretiile din tractul respirator. Ca urmare, suprimarea tusei va avea ca rezultat retentia secretiilor si obstructia cailor respiratorii. Tusea neinsotita de dificultati in respiratie, de stare generala alterata sau alte simptome, nu trebuie suprimata. Se iau in considerare complicatiile, cand tusea devine mai severa pe parcursul evolutiei sau persista mai mult de 2 saptamani, fara ameliorari.

Studii efectuate pe cateva sute de copii cu varsta intre 1-5 ani, au concluzionat ca mierea, administrata inainte de somnul de noapte, este un bun antitusiv. La sugari, mierea este contraindicata datorita riscului botulismului.

Prevenirea IACRS virale poate fi realizata prin masuri simple, una din cele mai bune metode fiind igiena mainilor si evitarea atingerii cu mana a nasului, gurii si ochilor. Copiii trebuie educati sa tuseasca in batista de unica folosinta sau in unghiul format dintre brat si antebrat, pentru a evita raspandirea virusurilor in palme, mai ales atunci cand nu-si pot dezinfecta mainile.

Profilaxia cu vitamina C in sezonul rece, cel putin 200 mg/zi, scurteaza durata bolii, ca si administrarea de vitamina D care reduce severitatea racelilor.